Archive for June, 2010

Despre hobby-uri, pasiuni, sau ce ne place sa facem in timpul liber.

Wednesday, June 23rd, 2010

De cand am deschis firma si am fost pus in fata nevoii de a organiza traditionalele interviuri pentru angajari, am considerat foarte importanta (si relevanta) intrebarea despre hobby-uri. Denumite in romanaste “pasiuni”, sau “preocupari”, ele ne definesc personalitatea la fel de mult ca si locul de munca, sau educatia anterioara.

De fiecare data cand primeam de la intervievati raspunsuri banale sau evazive de genul “pasiunea mea este arhitectura”, sau “mie imi place sa muncesc la tine in birou”, imi trageam un semnal de alarma cu privire la acea persoana, sau la sinceritatea ei.

Indiferent daca ne place sa alergam, sa mergem pe role, sa practicam arte martiale, sa colectionam timbre, sa facem fotografii, sa calatorim, sa ne uitam la filme, sa facem scufundari, sau sa citim in liniste pe o canapea confortabila, aceste activitati din timpul liber fac parte din esenta noastra ca persoana. In opinia noastra, preocuparile cuiva sunt mult mai relevante pentru cunoasterea acelei persoane decat lucrurile vizibile precum codul vestimentar sau scolile terminate.

De aceea, de fiecare data, ne indemnam clientii sa isi constientizeze aceste pasiuni sau preocupari (pentru ca de multe ori nici nu realizam ca un anumit tabiet ne-a devenit atat de important incat ne este caracteristic) si sa ni le impartaseasca. Noi putem integra in proiectele noastre diverse facilitati pentru pasiunile clientilor, astfel incat traiul in mediul imaginat de noi va deveni usor si va fi perceput ca natural de fiecare. In plus, spatiul va deveni asociat si caracteristic proprietarului, ca un costum croit la comanda, exact pe masurile clientului.

In ultimii ani am integrat in proiectele noastre pereti cu prize de catarare, spatii de depozitare pentru o colectie impresionanata de ursuleti de plus, sisteme de depozitare si vizualizare pentru o colectie de genti, spatii pentru sport (cu biciclete de interior si greutati), crama de vinuri (sau doar sisteme de depozitare), spaliere, piscine, bazine de inot impotriva curentului, locuri izolate pentru citit, sisteme multimedia incastrate si mascate armonios in amenajarea de interior, oglinzi pe tavan deasupra patului, saci de box, sisteme de depozitare pentru biciclete, schiuri, sau echipament SCUBA. Nu trebuie decat sa va ganditi ce va place sa faceti, care va sunt tabieturile, la ce visati cand nu va merge bine la serviciu, sa ne spuneti, si noi vom incerca sa integram in proiectul nostru facilitati pentru preocuparile voastre.

La inceputul acestui blog va promiteam sinceritate, transparenta si sfaturi sincere, lipsite de ipocrizie. Astfel, pentru a incepe sa cunoasteti mai bine omul din spatele tastaturii, va invit sa vizualizati cateva din colectiile mele favorite de fotografii:

http://picasaweb.google.com/andreisamoil/Nepal2009BESTOF?authkey=Gv1sRgCPWz0KrmkLi3rwE#

http://picasaweb.google.com/andreisamoil/BestOfBali?authkey=Gv1sRgCJubya7axsGcJw#

http://picasaweb.google.com/andreisamoil/BestOfNepal?authkey=Gv1sRgCK_x7fPP0MSOcg#

 

arh. Andrei Samoil

Urat, de prost gust, sau kitsch?

Tuesday, June 8th, 2010

As fi bogat daca as fi fost platit de fiecare data cand mi s-a spus de catre clienti pretiosi, fuduli si aroganti ca “gusturile nu se discuta”. Din pacate, sau din fericire, aceasta zicala, la fel ca si alte vorbe de duh precum “exceptia care confirma regula”, sau “crede si nu cerceta”, nu are nicio baza logica, fiind creata pentru a ne gadila orgoliul si a ne multumi cu putinul pe care il stim.

De fapt, ceea ce vreau sa spun este ca “gusturile se discuta” in marea lor majoritate. Desi s-ar putea ca aceasta afirmatie sa nu fie intotdeauna corecta cu privire la preferintele culinare, atunci cand vine vorba de arta si toate formele ei (muzica, pictura, fotografie, moda, arhitectura, etc.), se poate aplica de fiecare data. Acesta este motivul pentru care exista critici, oameni educati in artele respective, artisti care creeaza, oameni care incearca sa puna la punct un set (cat de arbitrar) de reguli si principii dupa care o lucrare poate fi judecata egal de orice cunoscator.

 

Mai departe, voi incerca sa explic fiecare din cele trei notiuni mentionate in titlu (pe care majoritatea le considera sinonime).

Cel ce va afirma ca “stilul rococo este urat” nu poate fi decat un parvenit needucat. Notiunea de “urat” conform DEX inseamna “Care are o infatisare neplacuta, care este lipsit de frumusete, de armonie”. Cu siguranta, nu putem spune despre un stil anume ca ii lipseste armonia si consecventa care l-a consacrat ca stil. Cand vine vorba de arta, daca nu intelegem principiile si ideile din spatele unei lucrari, nu inseamna neaparat ca lucrarea aceea este urata. S-ar putea sa nu ni se potriveasca, sau sa nu avem noi capacitatea si cunostintele necesare pentru a o intelege. Este mult mai prudent sa incercam sa aflam ce au de spus cei cu adevarat avizati, si apoi sa decidem daca ni se potriveste sau nu, daca lucrarea ne comunica ceva sau nu si sa evitam sa o etichetam din mers ca urata.

In ceea ce priveste fenomenul kitsch-ului nu voi recomanda definitia mult prea genereala a DEX. Notiunea de kitsch defineste doar o imitatie nereusita, o imitatie proasta. Gresia cu aspect de piele sau de parchet este kitsch. Parchetul cu aspect de greseie, lambriul de plastic, bibeloul prost finisat in forma de balerina, pestele din plastic de pe televizor, semineul fals din apartamentul de bloc, sunt toate kitsch. Tot in aceasta categorie se incadreaza si faianta de bucatarie cu fructe desenate, montata in apartamente de bloc in Bucuresti (solutie compatibila cu o bucatarie traditionala din sudul Frantei), casa de Pipera in “stil mediteranean”, arcadele din apartamentele de bloc, bradul de craciun din plastic, cascada din plastic, cu pompa si furtun din curte, sau arteziana mica de pe birou. Materiale ca PAL-ul melaminat (al carui aspect este dat de o melamina cu aspect de lemn), parchetul laminat (cu fibra lemnului imprimata pe calculator), sau tigla bituminoasa se apropie periculos de mult de sfera notiunii de kistch.

Ideea de “prost gust” nu are nevoie de o definitie anume. Am adus in discutie notiunea doar pentru a o diferentia de kitsch. Astfel, kitsch-ul este de prost gust, dar prostul gust nu inseamna neaparat kitsch. Cateva exemple de elemente arhitecturale sau de amenajari de prost gust care nu sunt kitsch ar fi un vas de wc roz sau mov, balustrul in arhitectura “moderna”, arcada cu colturi pe laterale, leul de piatra de la intrarea vilei din Baneasa, vopseaua mov, roz sau galben strepezit, palatul tiganesc, sau preferatul meu, covorul cu rapirea din serai de pe perete.

 

Pentru a evita sa faceti astfel de greseli ar trebui ca fiecare sa accepte faptul ca nu este a-toate-cunoscator si ca nu are cum sa aiba gusturi impecabile fara o educatie dedicata, orientata pe aceasta directie. Consultati oamenii avizati, fiti deschisi la sfaturile lor, incercati sa intelegeti principiile si incercati sa gasiti stilul ce vi se potriveste si sa fiti consecventi in aplicarea lui. Noi asa facem.

 

arh Andrei Samoil